Standard vs. Quirks

Interfete Web

Browserele obisnuite afiseaza documentele HTML in modul standard sau quirks(ciudatenie). Aceasta inseamna ca sunt aplicate diferite reguli, in primul caz regulile standardelor W3C, iar in cel de-al doilea caz reguli care simuleaza modul de afisare (non-standard) al browserelor vechi.

Alegerea modului folosit necesita un trigger, iar acest trigger a fost gasit in 'doctype switching'. Conform standardelor, orice document (X)HTML trebuie sa aiba un Doctype care sa indice ce modul utilizat.

• Paginile vechi scrise inainte de standardizare nu au un doctype. Astfel 'no doctype' inseamna utilizarea modului quirks: afisarea conform vechilor regului.
• Contrar, daca s-a inclus un doctype, acesta va face trigger pentru modul standard: afisarea conform standardelor.
• Orice tip nou sau necunoscut de doctype va face trigger pentru modul standard.

De mentionat ca nu pagina face validarea in concordanta cu doctype-ul utilizat, simpla prezenta a tagului "doctype" este suficienta pentru a se afisa in modul standard.In general este bine sa servesti paginile in modul standard,adica sa incluzi declaratia DOCTYPE.

Pentru aceasta se recomanda utilizarea tagului doctype in paginile scrise pentru a obtine efectul de 'interfete evoluate'. Aditional, declararea paginilor XHTML 1.0 Transitional determina afisarea in modul standard in majoritatea browserelor.

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">

In browsere ca Firefox, Mozilla, Netscape, Opera, si altele, o pagina cu o declaratie DOCTYPE este afisata in modul standard, cu sau fara declaratia XML.

In Internet Explorer insa, daca ceva apare inaintea declaratiei DOCTYPE pagina este afisata in modul quirks. Pentru ca multi vizitatori folosesc Internet Explorer, acesta este un aspect important. Daca vrei sa te asiguri ca paginile apar la fel in toate browserele care implementeaza standardele, ai urmatoarele optiuni. Evident, daca documentul nu contine nimic care este afectat de diferenta dintre modurile standard si quirks, aceasta nu reprezinta o problema.

Daca documentul este afectat, trebuie rezolvate diferentele intr-un fel sau trebuie omisa declaratia XML.Daca decizi sa omiti declaratia XML trebuie sa folosesti UTF-8 sau UTF-16 ca encoding.

Lupta SEO pentru interfete evoluate

Interfete Web

Cu siguranta multi dintre cei care au optat pentru materia Interfete Web au de furca in perioada asta cu intretinerea site-urilor si a blogurilor asociate proiectului de Interfete Evoluate. Lupta pentru primul loc in Google este deocamdata la inceput, dar concurenta va duce metodele de optimizare a site-urilor de Interfete Web la extrem. Chiar daca pare ciudat ca public pe blog un astfel de articol, in continuare voi vorbi despre cateva lucruri de baza in ceea ce priveste promovarea si optimizarea interfetelor evoluate pentru cautarea cu Google.

Tin sa precizez ca factorii care vor aparea in explicatiile de mai jos pot fi importanti si de actualitate, in timp ce altii ar putea sa nu mai fie folositi de google pentru calcularea pagerank-ului.

Cand porniti maretia de proiect de interfete evoluate concentrati-va asupra cerintei si constientizati ca site-ul este despre Interfete Web. Asta e prima posibilitate de greseala. Ceea ce Google numeste keyword trebuie sa fie peste tot in site, chiar si daca nu este in campul vizual al vizitatorului. Aici ma refer la faptul ca acele cuvinte cheie din text trebuie sa se regaseasca in declaratiile META keyword si description. Pentru o mai simpla parcurgere a task-urilor (si pentru ca tot suntem la interfete evoluate) mai jos e o lista cu locurile unde e bine sa aveti cat mai multe keyword-uri.

• Keyword in Title Tag
• Keyword in regular text
• Keyword in links
• Keyword in Heading Tags H1, H2, H3
• Keyword in Meta Tags
• Keyword in Alt Tags
• Keyword in comments

Link-urile sunt probabil unul dintre cei mai importanti indicatori. Cu cat ai mai multe link-uri catre un anumit site, cu atat lumea te apreciaza si la fel si Google. Din experienta va pot spune ca un link poate face diferenta de 2-3 locuri in pozitionarea la cautare cu Google. In cazul anumitor tipuri de interfete evoluate exista probleme. De exemplu continutul site-urilor pe baza de interfete flash ar putea suferi din cauza faptului ca interfata nu permite robotilor parcurgerea intregului site. De ce apar totusi asemenea site-uri in cautare si uneori chiar pe primele locuri? Numarul link-urilor catre ele este imens. Lista de mai jos prezinta cativa indicatori:

• Numarul total de link-uri catre site-ul tau (despre Interfete Web in cazul nostru)
• Numarul de link-uri de la site-ul cu PR mare (adica site-uri care se gasesc la cautare printre primele si in care google are incredere)
• Numarul de la site-uri autoritative (directorul dmoz e foarte bine vazut, dar greu de ajuns la el :) )
• Numarul de linkuri on-topic
• Numarul de cuvinte cheie din link-urile catre tine
• Numarul de cuvinte cheie din link-urile de la tine catre altii
• Varsta link-urilor (un link care are mai mult de 3-6 luni s-ar putea sa nici nu fie luat in considerare)

Mai sunt cateva reguli generale de bun simt care se refera la tipul continutului. Nu folositi cine stie ce tehnici de optimizare si tehnologii de interfete web sofisticate daca aveti de gand sa publicati continut pornografic sau care sa lezeze in vreun fel demnitatea anumitor categorii de oameni. S-ar putea sa nici nu fiti primiti in cercul Google.

Cateva sfaturi ar mai fi de natura generala. Se recomanda ca tag-urile TITLE sa contina intre 5 si 10 cuvinte (64-80 caractere). Tag-ul DESCRIPTION ar trebui sa contine intre 100 si 200 caractere (10-20 cuvinte). Tag-ul KEYWORDS ar trebui sa contine intre 100 si 500 caractere (20-50 cuvinte). Directivele actuale sunt: index, FOLLOW - Comanda index spune motoarelor de cautare ca poate sa includa pagina ta. Comanda FOLLOW spune motoarelor de cautare ca poate sa includa si link-urile gasite pe pagina. Tag-ul CONTENT-LANGUAGE spune motoarelor de cautare in ce limba este scris site-ul. Acesta ajuta motoarele de cautare sa categorizeze site-ul in functie regiune sau limba. Ar trebui sa incluzi (de exemplu RO) in tag-ul CONTENT-LANGUAGE. Avertisment: tag-ul AUTHOR lipseste. Tag-ul AUTHOR defineste cine este autor-ul site-ului. Tag-ul COPYRIGHT defineste orice informatie de copyright pentru pagina. Tag-ul REVISIT-AFTER este important pentru ca acesta spune motoarelor de cautare cat de des sa "viziteze" site-ul tau. Formatul trebuie sa fie de forma: "xx days"

Ce sunt interfetele evoluate

Nivel de dificultate: incepator

Siteul nostru: http://interfetevoluate.xhost.ro//

Iata ca suntem in fata primului articol dedicat interfetelor evoluate. Vom incerca sa explicam, pentru cei care nu cunosc deja, ce inseamna o interfata evoluata si care sunt principalele tehnologii.

Interfeţe evoluate se referă la tehnologiile folosite pentru crearea unei pagini web. Aceste tehnologii includ: XML, XHTML, CSS, DTD, XPATH, XQUERY, XML Programing (DOM, SAX), XML Schema, JavaScript, AJAX, XSL, WebML, RDF, OWL.

Tehnologiile sunt:

XML - structurează datele (informaţiile):

Prin date structurate înţelegem lucruri ca liste de contacte, parametri de configuraţie sau desene tehnice. XML este un set de reguli pentru a crea formate text care îţi permit să structurezi datele.

XHTML (eXtensible HyperText Markup Language):

Este un limbaj de marcare ce are aceleaşi capabilităţi expresive ca şi HTML. XHTML poate fi considerat ca încrucişarea dintre HTML şi XML.

CSS (Cascading Style Sheets):

Este un standard pentru formatarea elementelor unui document HTML. Stilurile se pot ataşa elementelor HTML prin intermediul unor fişiere externe sau în cadrul documentului, prin elementul <> şi/sau atributul style. Este foarte util pentru design de interfeţe pentru pagini HTML. CSS-ul a apărut datorită nevoii de standardizare.

DTD (Document Type Definition):

Este primul limbaj apărut pentru a specifica structura documentelor XML. Definirea structurii fişierelor XML este utilă, deoarece permite validarea ulterioară a acestora. Fişierele DTD permit definirea elementelor XML, a atributelor, a unor restricţii simple privitoare la cardinalitatea elementelor şi la tipul lor.

XPath (XML Path Language)

Este un limbaj de expresii utilizat pentru a selecta porţiuni dintr-un document XML, sau pentru a calcula valori pe baza conţinutului unui document XML. Versiuni evoluate ale limbajului sunt XPath 2.0 si XPath 1.0, dar cea mai întâlnită versiune în prezent este cea de-a doua.

XQUERY

XQuery este o recomandare W3C şi a fost creat pentru a permite interogarea documentelor XML şi extragerea unor componente ale acestora. Cea mai bună definire a XQuery este obţinută prin analogia cu SQL. XQuery este pentru XML ceea ce este SQL pentru bazele de date. Acest limbaj se bazează pe XPath, cele două limbaje fiind foarte asemănătoare: acelaşi model al datelor şi aceiaşi operatori şi aceleaşi funcţii.

XML Programing (DOM, SAX)

Pentru a implementa instrumente care să prelucreze aceste documente XML rapid şi eficient au fost dezvoltate mai multe metode evoluate în funcţie de particularităţile de prelucrare ale fiecărui caz. Principalele metode de prelucrare ale fişierelor XML sunt DOM (Document Object Model) şi SAX (Simple API for XML). SAX este un parser care prelucrează fişierele XML în mod serial declanşând evenimente la întâlnirea elementelor fişierului XML. Spre deosebire de SAX, DOM presupune încărcarea întregului document în memorie pentru parsare. Ambele pot folosi interfeţe Java.

XML Schema

XML Schema este o alternativă la DTD. XML Schema descrie structura unui document XML. Limbajul XML Schema este cunoscut şi ca XML Schema Definition (XSD). În plus faţă de DTD, permite declararea mai multor constrângeri care sunt descrise tot într-un fişier XML.

JavaScript

JavaScript este un limbaj de programare orientat pe obiect. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea în construirea siturilor web, dar de asemenea este folosit pentru accesul la obiecte încastrate în alte aplicaţii. În ciuda numelui şi a unor oarecare similarităţi în sintaxă, între JavaScript şi limbajul Java nu există nici o legătură. JavaScript permite utilizarea unor funcţii mai complexe pentru îndeplinirea de task-uri avansate.

AJAX (Asynchronous JavaScript and XML)

Este o tehnică de programare pentru crearea de aplicaţii web interactive. Intenţia este să facă paginile web să pară mai receptive astfel încât să nu fie nevoie ca pagina să fie reîncărcată la fiecare acţiune a utilizatorului. Aceasta are ca scop creşterea interactivităţii, uşurinţei în utilizare şi a vitezei aplicaţiilor web.

XSL

Tehnologia XML este foarte puternică şi utilă. Cu siguranţă că posibilitatea de a transforma cu uşurinţă un document XML într-un alt format precum HTML, [[WAP], text, creându-le acestor fişiere xml, greu de înţeles de necunoscători, interfeţe prietenoase pentru utilizator.

WebML

WebML propune o unealtă grafică, dar totuşi formală, pentru specificaţii. WebML se referă la UML pentru web.

RDF- cadru de descriere al resurselor Internet bazat pe XML (Resource Description Framework)

Este un cadru menit să proceseze metadatele, oferind conectivitate între diverse aplicaţii care fac schimb inteligent de informaţii. Se doreşte înţelegerea de către maşina semantică a paginilor web.

OWL

OWL a fost creat pentru a oferi o metodă pentru a procesa, înţelege, conţinutul unei pagini web (nu de a o afişa doar). A fost construit pentru a ajuta calculatoarele să înţeleagă. OWL are trei sublimbaje:
- OWL Lite
- OWL DL (include OWL Lite)
- OWL Full (include OWL DL)

Sursa: www.wikipedia.org